Cimitirul din Banpotoc, ameninţat de Strabag

November 21, 2011

Scris de Anamaria Nedelcoff

Publicat în Administrație

     Lucrările de construire a autostrăzii Deva-Orăştie, care face parte din Coridorul IV paneuropean Nădlac-Timişoara-Lugoj-Deva-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Constanţa, i-a urcat pe locuitorii satului hunedorean Banpotoc în capul firmei executante, Strabag. Aceasta a contractat lucrarea în valoare de aproape 178 de milioane de euro, fără TVA, fără a se mai sinchisi să obţină şi avizele necesare de la Garda de Mediu ori de la alte autorităţi. În tot acest timp, locuitorii din Banpotoc se aşteaptă ca la prima furtună mai serioasă, cu ploaie multă, să le fie îngropate casele sub pământul care o va lua la vale.

Dacă ar putea, sătenii din Banpotoc, judeţul Hunedoara, le-ar lua gâtul austriecilor de la Strabag, comopanie care construieşte tronsonul de autostradă Deva – Orăştie. Dincolo de discofortul creat de zgomot şi praf, cu care se confruntă ţăranii, şi strămoşii lor sunt în pericol, deoarece un deal riscă să se prăvălească peste cimitir.

Locuitorii au trimis adrese tuturor factorilor de decizie implicaţi în aceste lucrări şi aşteaptă răspuns. În tot acest timp, reprezentanţii firmei Strabag îşi continuă lucrările, cu toate amenzile primite de la Garda de Mediu

”Este praf, mult zgomot şi dealul ar putea-o lua la vale în orice moment. Nemulţumirea noastră vine de la faptul că nu este întocmit un studiu de impact al lucrărilor, iar decopertarea dealului a fost făcută până aproape de marginea cimitirului. Dealul pe care ei îl taie a fost împădurit ca să nu vină peste sat, iar acum l-au decopertat şi îl exploatează fără să aibă avizele legale”, a declarat Constantin Trufaş, unul dintre localnici.

”Deocamdată, lucrările s-au oprit la gardul cimitirului, dar nu ştim până când. Suntem îngrijoraţi pentru casele oamenilor şi că lucrările ar putea ajunge la o cotă superioară bisericii din sat, iar acest aspect ar putea duce la afectarea lăcaşului de cult. Consiliul local nu a consultat oamenii, poate îi puteam ajuta. Lumea vine la biserică, puteam anunţa oamenii, iar decizia putea fi luată în cunoştinţă de cauză”, a declarat Mircea Mihuleţ, preotul paroh din Banpotoc.

Lucrări fără avize

Totodată, acesta mai susţine faptul că firma Strabag nu are avizele necesare de la Protecţia Mediului, Garda de Mediu ori Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, lucru confirmat chiar de către directorii instituţiilor menţionate.

”Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara, Garda de Mediu Hunedoara, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale Hunedoara afirmă în august 2011 că lucrările iniţiate de compania austriacă Strabag AG contravin legii romaneşti, în timp ce compania continuă să ignore toate protestele, încălcând directivele Uniunii Europene. Nu au fost emise licenţele de mediu, iar Agenţia pentru Protecţia Mediului de la Deva nu a primit niciun plan de reabilitare. Nici Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale nu a primit nici o garanţie până în acest moment”, mai spune Mihuleţ.

Cu jalba-n proţap

În urma negării situaţiei de către oficialii de la sediul central al Strabag de la Viena şi a lipsei de reacţie a autorităţilor în ceea ce priveşte aplicarea legii, cetăţenii din Banpotoc au formulat o scrisoare deschisă prin care cer stoparea lucrărilor până la îndeplinirea standardelor româneşti şi internaţionale.

”Până la 16 august 2011, numărul de semnatari a ajuns la 114. Scrisoarea a fost depusă la Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara în data de 11 august 2011 şi la Garda de Mediu Hunedoara, Primăria Comunei Hărău şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale Hunedoara în data de 12 august 2011. Printre problemele pentru care trebuie să primim un răspuns cât mai urgent se numără: o analiză a planurilor de lucru şi un proiect de reabilitare realizat împreună cu autorităţile şi comunitatea, risc mărit de inundaţii şi alunecări de teren, praf şi impactul asupra oamenilor şi recoltelor, informare corectă şi consultare a comunităţii, precum şi răspunsuri adecvate de la autorităţi la cerinţele formulate în scrisoarea deschisă. Vom continua să ne mobilizăm şi să cerem responsabilite pentru viitorul comunităţii noastre şi ne vom asigura că atât compania, cât şi autorităţile locale şi naţionale respectă legea şi directivele şi standardele europene”, asigură preotul paroh Mircea Mihuleţ.

Lucia Costinaş, şeful serviciului Reglementări din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, precizează că Strabag a depus documentaţia pentru obţinerea avizelor necesare, dar încă nu a primit avizele.

”În cazul unui proiect de tipul <Excavare materiale de umplutură pentru lucrări de terasamente>, respectiv carieră, pentru a respecta legislaţia de mediu în vigoare, titularul este obligat să obţină acte de reglementare după cum urmează:

-         Aviz de mediu în conformitate cu HG 1076\2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

-         Aviz de mediu în conformitate cu HG 445\2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi a Ord. 135\2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;

-         Autorizaţie de mediu în conformitate cu Ord. 1798\2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, cu modificările ulterioare.

Referitor la SC Strabag SRL, pentru <Excavare materiale de umplutură pentru lucrări de terasamente> în satul Banpotoc – Chimidia, comuna Hărău, vă facem cunoscut că societatea a depus la APM Hunedoara documentaţii pentru obţinerea avizului de mediu şi a acordului de mediu, acestea fiind în derulare în conformitate cu legislaţia specifică”, declară funcţionarul.

La rândul lui, Cristian Moldovan, şeful Gărzii de Mediu, menţionează că Strabag a fost amendată: ”Societatea a fost sancţionată de Garda de Mediu pentru faptul că desfăşoară o activitate fără a deţine autorizaţiile de mediu cu o amendă de 50.000 de lei”. Însă amenda nu i-a speriat deloc pe cei de la Strabag, care îşi văd nestingheriţi de treabă şi muşcă pe zi ce trece din ce în ce mai adânc din dealul Banpotocului.

Tronson de 32,5 km

Valoarea contractului de execuţie a tronsonului Deva-Orăştie, cu o lungime de 32,5 km, se ridică la aproape 178 de milioane de euro, fără TVA, contribuţia Comisiei Europene fiind de circa 109 milioane de euro, iar restul reprezintă cofinanţarea Guvernului României. Termenul final al contractului pentru executarea secţiunii Simeria-Orăştie este august 2012, iar pentru partea Deva-Simeria, termenul final de execuţie este luna februarie 2013. Tronsonul va avea trei noduri rutiere, la Deva, Orăştie şi la est de Simeria, în apropiere de intersecţia cu E 66, 21 de poduri şi pasaje, 100 de podeţe.

Ce cere legea

Potrivit legislaţiei în vigoare, Garda de Mediu trebuie să se prezinte la lucrări, să-i aplice o amendă contractorului şi să stopeze activitatea. Dacă operatorul ignoră pur şi simplu decizia de stopare a activităţii, atunci Garda de Mediu trebuie să cheme sau să anunţe procurorul şi să iniţieze procedurile legale. Aşa cumau declarat oficialii Agenţiei pentru Protecţia Mediului din Deva, operatorul (Strabag) este în procesul de a obţine PUZ, iar procesul de autorizare a lucrărilor pentru exploatare este cu totul separat. Numai după ce şi cel de-al doilea proces va fi finalizat la nivelul standardelor de mediu româneşti, va putea fi eliberat un Acord de mediu.

Chiar şi atunci, operatorul nu are dreptul de a desfăşura lucrările până nu obţine şi permisul de la Agenţia Naţională de Resurse Minerale (şi ITRM), ceea ce presupune un set de documente care include permisul de mediu şi planul de reabilitare.

Primarul “ţine cu ursul”

Cu toate acestea, primarul comunei Hărău, Dorin Jibetean, se arată încântat de contractul cu firma constructoare, susţinând că totul este pentru binele oamenilor.

"O suprafaţă de 13,47 hectare din acel deal a fost concesionată firmei constructoare a autostrăzii, pentru suma de 820.000 de lei şi o perioadă de doi ani. Terenul a fost licitat cu acordul Consiliului Local, iar firma de construcţii a oferit cel mai bun preţ. Problema este că nu s-a discutat cu oamenii. Noi avem un proiect de alimentare cu apă şi canalizare, însă costurile sunt acoperite doar pentru reţeaua principală, nu şi pentru branşamente. Cu banii obţinuţi la bugetul local ar fi urmat să facem branşamentele la reţeaua de apă pentru 400 de familii", susţine Jibetean.

Reprezentanţii firmei Strabag nu au vrut să comenteze situaţia.