Invenţiile romaneşti, luate cu japca

February 09, 2010

Scris de Tudor Bălănescu

Publicat în Economie

Un inventator roman, care a pus la dispoziţia companiei Mercedes trei prototipuri ale unui dispozitiv de etanşare  pentru caseta de direcţie, se judecă cu compania germană pentru că nu i-a plătit drepturile cuvenite. Inventatorul susţine că, în urma testărilor din laboratoarele de la Stuttgart, Mercedes a introdus piesă în fabricaţie şi în dotarea autovehiculelor. Inginerul Ioan Benescu a absolvit, în 1969, Secţia Termonucleară a   Facultăţii de Termoenergetica din Bucureşti. După absolvire, a lucrat la trusturile Vulcan şi Energo-Montaj, participând la lucrările de instalare şi punere în funcţiune a marilor centrale energetice de la Sidex Galaţi, Brăila, Arad şi Suceava. Ulterior, Ion Benescu a lucrat, ca inspector, la Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR), coordonând montajul instalaţiilor de la Unitatea 0 şi Unitatea 1 şi punerea în funcţiune a Centralei Nuclearo-Electrice de la Cernavodă.

De altfel, la centrală de la Cernavoda, Benescu a realizat prima sa invenţie. În 1994, inginerul a realizat un semering ingenios pentru pompele de combustibil greu, de tip Hesper. „Am rezolvat o problemă cu care ne confruntăm. La Cernavoda trebuia să asigur punerea în funcţiune a unităţii şi am descoperit deficienţe la etanşările de la pompele de păcură de la cazanele de abur. Când venea păcură sub presiune şi la temperatura de 120 grade, semeringurile pompelor Hesper se spărgeau. Fochiştii erau împroşcaţi cu păcură fierbinte, dar erau şi pierderi economice foarte mari, pentru că se întârzia punerea în funcţiune. Am găsit o soluţie tehnică nouă şi alt material. Principiul fizic este bine documentat, e vorba de un cuplu de forţe care dă naştere la o pernă de fluid, datorită frecării infinetisimale a straturilor de fluid în mişcare. Noul semering a avut o funcţionare impecabilă. S-au mirat toţi specialiştii, şi canadienii, şi italienii şi romanii. Străinii spuneau de ce ai făcut-o dumneata şi nu noi. Aşa a fost să fie, să vină soluţia de la un roman”, spune Ioan Benescu.

Recompensat cu trei salarii bugetare

Datorită noii piese, spune Ion Benescu, punerea în funcţiune a centralei s-a făcut fără întârzieri. Dacă ar fi fost schimbate pompele Hesper cu altele s-ar fi pierdut nu numai timp, dar şi bani. Ar fi trebuit modificate fundaţiile şi demolaţi pereţii pentru introducerea noilor pompe, ceea ce ar fi ridicat costurile. Întârzierea punerii în funcţiune ar fi fost  de aproximativ 30 de săptămâni. La 700 MW, cât produce o turbină, asta ar fi însemnat o pierdere de până la 86 milioane de dolari. Pentru că a contribuit decisiv la această economie, inventatorul Ioan Benescu a fost recompensat de conducerea CNE Cernavoda cu o primă de... 3 salarii bugetare, oferită în baza contractului de vânzare-cumpărare a invenţiei, nr 10/02.10.1995.

Recunoaştere Candu Canada şi aplicaţii în industria auto


Pentru a-şi proteja invenţia, Ion Benescu a înregistrat-o la OSIM. Roland Boucher, reprezentantul Candu Canada, care a coordonat lucrările de montaj, i-a dat o adeverinţă care certifica ca brevetul de invenţie a fost asimilat la Unitatea 1 de la Cernavodă.
O întâmplare însă a făcut ca semeringul să se dovedească o soluţie tehnică foarte bună şi pentru industria auto. „Trecând pe lângă maşina lui Roland Boucher, care avea la scara un Mercedes, l-am întrebat pe şofer dacă nu are şi ea vreo hibă, undeva, unde să intre inteligenta românească. Mi-a zis că are probleme la caseta de direcţie, se sparge semeringul. M-am uitat la el, avea alte dimensiuni, dar era vorba de aceeaşi configuraţie. Am calculat dimensiunile, am făcut un alt tip de semering şi am dus la reprezentanţa Mercedes trei exemplare”, spune Benescu.

Semeringul Benescu, testat cu succes la Stuttgart

Cele trei prototipuri ale semeringului pentru caseta de direcţie au fost preluate, de la Reprezentanţa Mercedes din Bucureşti, de Pierre Tauscher, directorul departamentului pentru piese de schimb pentru Europa de Est. “Cum le-a văzut, le-a pus în geantă diplomat şi a doua zi a şi plecat şi le-a băgat în experimentări la laboratoarele de la Stuttgart. Mi-a transmis prin reprezentantul german de la reprezentanţa Mercedes că o să vorbim lunar la telefon, pentru confirmarea rezultatelor de la teste”, povesteşte inventatorul. De la o lună la alta, Ion Benescu primea noi confirmări că semeringul său trecea cu brio testele la care era supus. În final, a primit marea veste că piesă să a intrat în dotarea primelor loturi de autovehicule Mercedes. “După prima lună a zis că rezutatele sunt excelente, iar apoi - excepţional.  După cele şase luni de experimente, mi-a spus că montează semeringul pe loturi de încercare pe camioane”, spune Benescu. Bucuria inventatorului a fost imensă, pentru că era momentul confirmării că piesă să este fiabila, intrând în dotarea unor autovehicule de marcă.

Oferta de vânzare

Imediat ce a pus la dispoziţie cele trei prototipuri ce urmau să fie încercate în Laboratoarele de la Stuttgart, Ion Benescu a depus şi o ofertă de vânzare a piesei la reprezentanţa Mercedes din Bucureşti, pe atunci Auto Rom SRL. “În momentul în care i-am dat prototipurile semeringului, am înaintat şi ofertă de vânzare. Are stampila de înregistrare la Reprezentanţa Mercedes din Bucureşti, nr 11/20.02.1995 şi este adresată către domnul Sinn, cel care era atunci directorul german de la reprezentanţă din Bucureşti. Cei de la reprezentanţa au, sau cel puţin aveau atunci, un director neamţ. Pierre Tauscher era directorul pentru piese de schimb în Europa de Est şi desigur că nu puteam să depun oferta către Tauscher. Am depus la reprezentanţa lor. Am toate documentele”, ne-a mai spus Ion Benescu.

Pierre Tauscher, dispărut fără urmă

La scurt timp după încheierea testelor de la Stuttgart, Pierre Tauscher nu a mai fost de găsit. “I-am dat telefon, dar secretara mi-a spus  că domnul Tauscher nu mai lucrează la ei. Sincer, am intrat la bănuieli, pentru că dispăruse cel care luase prototipurile de la Bucureşti”, spune Ion Benescu. Dezamăgit pentru că fusese înşelat, inventatorul roman aproape că renunţase la ideea de a-l mai găsi pe Tauscher. Şi-a zis că ar fi bine să mai facă totuşi o încercare. Aşa că l-a mai căutat odată pe Pierre Tauscher la reprezentanţă din Bucureşti şi, surpriză, neamţul a reapărut. “După doi ani de zile, m-am dus din nou la Bucureşti. Ieşisem la pensie şi m-am dus din nou la reprezentanţa Mercedes, a lui Ion Tiriac. Neamţul care era acum directorul su reprezentantul lui Mercedes, l-a sunat imediat, acolo, lângă mine, pe Pierre Tauscher. A răspuns imediat la telefon! Deci după 6 luni de zile, nu mai era! Acum, după doi ani, nu se mai aştepta ca eu să îl mai caut. L-am luat prin surprindere. Mi-a transmis că va cumpăra semeringul şi îmi va da şi o maşină Mercedes. Păi m-am dus acasă şi <> am fost”, spune Benescu, cu amărăciune.

“Semeringul Benescu”

Invenţia lui Ion Benescu, denumită “Dispozitiv de etanşare semimobilă” a intrat în portofoliul realizărilor tehnice. Este înscrisă, în două variante tehnice, în Secţiunea “Invenţii” a Buletinului Oficial de Proprietate Intelectuală al OSIM, nr 5/1994. Este o soluţie tehnică despre care se predă acum şi la facultăţile de inginerie. Cel mai important dintre avantajele “semeringului Benescu” este fiabilitatea. La pompele de la termocentrale, un semering adus din Franţa trebuia schimbat după 3-4 luni. La semeringul inventat de Ion Benescu, montat la pompele Hesper de la Cernavoda, după un an, a fost nevoie doar de schimbarea unei garnituri din cauciuc. “Are o durată de funcţionare mare. La Cernavoda a fost schimbat doar un oring, o garnitură din cauciuc, care se corodase din cauza nisipului din combustibil. Este şi silenţios, pentru că, datorită pernei de fluid, se realizează amortizările. Prelungeşte şi durata de funcţionare a întregii pompe. Poate fi folosit la automobile, dar şi la pompe. În general, destinaţia lui este pentru arbore şi axe în mişcarea de rotaţie”, spune inventatorul. Între timp, a aflat că piesă să poate fi găsită şi la magazinele de piese de schimb pentru Mercedes. Intrase în producţia de serie!

Pe lungul drum al căutării dreptăţii

Inventatorul roman a hotărât să se adreseze autorităţilor pentru a i se face dreptate. Cazul a fost cercetat de Poliţia Municipiului Bucureşti, care, în noiembrie 2008, a trimis dosarul la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Ancheta însă a trenat, pentru ca reprezentanţii Mercedes în România au refuzat să se prezinte la audieri. Inginerului îi era clar că se lupta cu un colos. În cele din urmă, procurorii au dat rezoluţia de neincepere a urmăririi penale. Ion Benescu a deschis acţiune civilă, pentru recuperarea daunelor. Compania Mercedes a fost reprezentată de o mare casă de avocatură şi în prima instanţă a obţinut câştig de cauză. Inventatorul a făcut recurs. Pe rolul Tribunalului Bucureşti sunt dosarele 21.383/3/2008 şi 44.287/3/2008. Ion Benescu este hotărât să ajungă până la CEDO, pentru că nu este vorba doar de recunoaşterea valorii invenţiei sale, ci şi de respectarea realizării unui inventator roman. “Nu e vorba de faptul că aş vrea să mă îmbogăţesc. Acest semering a dus şi la un progres tehnic. Aşa că o să merg până în pânzele albe. Aşa e uşor să iei de-a gata, când tu, în laboratoarele tale, atâtea firme, nu ai rezolvat problema asta. Am rezolvat-o eu, a fost să fie la mine, la un roman”, a conchis Ion Benescu.

Deşi am solicitat puncte de vedere atât reprezentanței din România cât şi firmei – mamă din Germania, acestea au evitat să ne răspundă în ce bază se folosesc de invenţia românească. {jcomments on}