Ioan Cezar Coraci, Preşedintele UGIR 1903 - Despre criza economică

May 07, 2010

Scris de Dinu Cocea

Publicat în Interviuri

Ioan Cezar Coraci“Guvernul trebuie să investească în economie pentru a traversa criza”, susţine Ioan Cezar Coraci, Preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România, UGIR 1903

Reporter: Domnule Coraci, FMI a revizuit în scădere estimarea privind creşterea economică la nivel mondial pentru 2009, de la 3,9%, prognoza avansată în iulie, la 3%, urmare a celui mai categoric declin al pieţelor financiare din ultimele şapte decenii....


Coraci: Este adevărat, potrivit FMI, creşterea economică globală încetineşte rapid, evoluţie antrenată de şocul extraordinar cu care s-au confruntat pieţele financiare. Multe dintre economiile avansate se îndreaptă către recesiune. În SUA va fi recesiune, crede FMI, PIB –ul va creşte cu 1,6% în acest an, dar cu numai 0,1% în 2009, când vor fi, probabil, două trimestre de creştere negativă, la sfârşitul lui 2008-inceputul lui 2009.
Potrivit aceloraşi prognoze (n.r. ale FMI), creşterea în zona euro va fi de 1,3% în acest an, dar de numai 0,2% anul viitor. Potrivit FMI, 2009 va fi an de creştere zero în Franţa şi Germania şi negativă în Spania, Marea Britanie, Italia.
Statele din Europa de Răsărit, ale căror economii au înregistrat ritmuri de creştere superioare celor din Europa Occidentală, nu vor scăpa de efectele încetinirii economiei mondiale, iar cererea pentru exporturile venite din regiunea Europei de Răsărit va scădea. În prezent, în Europa de Vest destul de multe companii puternice au anunţat restrângeri ale operaţiunilor, ca o măsură de adaptare la turbulenţele din piaţă.

Rep: Care sunt cauzele profunde ale actualei crize economice ?

Coraci: Manifestările actuale de criza din economia mondială îşi au izvorul în tensiunile necompensate determinate de procesul natural de dezvoltare economică şi socială a omenirii. Menţinerea unor sisteme, mecanisme şi instituţii financiare cu vocaţie globală corespunzătoare anilor 50, încă nereformate a creat condiţiile amplificării distorsiunilor şi “derapajelor” din sistemul financiar al unor mari economii. Distorsiunile s-au propagat, inevitabil şi au afectat echilibrul pieţelor de resurse energetice, de materii prime, de capital, de forţă de muncă şi echilibrul ecologic global. Globalizarea economiei presupune desigur noi echilibre care vor apărea după depăşirea crizei.

Strategia de export a României a fost demolata de scăderea cererii în UE

Rep: Cum de ne-am pricopsit şi noi cu această criză?

Coraci: România este membră a UE şi parte a economiei mondiale, iar dezvoltarea sa din ultimele decenii s-a îndreptat spre o largă integrare în sistemul economic european şi mondial. Avem în prezent o economie relativ deschisă, în care relaţiile comerciale de bunuri şi servicii cu alte ţări reprezintă cca. 20% din PIB. Comerţul exterior este orientat cu preponderenţă (cca. 70%) către Uniunea Europeană, una din cele mai afectate zone de criză financiară şi economică în derulare, în prezent. Conjunctura economică a crizei a “prins” România cu un deficit mare de cont curent care are tot mai puţine şanse de a fi acoperit din investiţii străine (în stagnare), din veniturile (în scădere) ale “exportului de muncă” pe pieţele altor ţări europene care se îndreaptă spre recesiune sau din comenzile de export de bunuri şi servicii (tot mai mici). Cu o piaţă financiară şi de capital firavă, cu un sistem bancar “gripat”, dependent (în cea mai mare parte) de fluxurile de finanţare ale băncilor “mama” aflate în alte ţări, cu o piaţă internă în contracţie, România intra în zona crizei economice cu tot ceea ce înseamnă aceasta ca efecte.

Rep: Totuşi în ce mod va fi afectată economia României de criză economică şi financiară globală ?

Coraci: Toate sectoarele/ramurile de activitate din România vor avea de suferit în perioada următoarelor luni, dar reducerea consumul şi a producţiei la nivel global a lovit şi va lovi în primul rând firmele orientate spre export. Scăderea creditării, în special pe segmentul populaţiei, va conduce la reducerea cererii în domeniul construcţiilor de locuinţe şi al autovehiculelor, apoi, în lanţ, în industriile orizontale (produse din metal, componente auto, materiale de construcţii, materiale plastice, lemn, mobilier etc.). Sectorul construcţiilor din România este deja afectat de înăsprirea condiţiilor şi creşterea costurilor de creditare şi inhiba dezvoltarea cererii în segmentul rezidenţial (cca. 15% din total construcţii). Scăderea cererii ar putea fi parţial acoperită de dezvoltarea lucrărilor de infrastructură, a celor pentru utilităţi publice şi a construcţiilor agro-industriale finanţate şi din fonduri nerambursabile din partea UE, dar şi acestea întâmpina greutăţi în derularea proiectelor prin întârzierea creditării şi obţinerea de fonduri de cofinanţare necesare din partea băncilor. Reducerea de activitate în România va afecta toate ramurile de activitate economică prin legăturile complexe existente între firme. Pot fi amintite industria auto şi de componente auto, industria textilă, confecţii şi pielărie, industria chimică, petrochimica, mase plastice, cauciuc, industria cimentului şi a materialelor de construcţii, industria metalurgică, a construcţiilor metalice, etc. Corespunzător reducerii activităţii în industrie, ramura producerii energiei va înregistra, la rândul ei, scăderi ale producţiei de energie electrică şi termică. Scăderile vor fi mai mici în agricultură şi în industria alimentară.
Aş aminti că industria de componente auto a fost considerată şi în strategia de export a României ca fiind o prioritate a dezvoltării exporturilor şi a echilibrării balanţei comerciale (una din puţinele ramuri care a înregistrat excedent), a fost în anii trecuţi una din ramurile cele mai dinamice ale industriei şi acum se zbate să supravieţuiască! O analiză a firmei de consultanţă JD Power arata ca livrările de maşini vor consemna, anul viitor, o scădere semnificativă în Europa, China şi India, pieţe cu o creştere semnificativă anii trecuţi. „Industria auto va intra în recesiune în acest an, însă din 2009 ar putea intra în colaps. Pieţele mature sunt afectate mai grav decât cele emergente, însă nici o ţară sau regiune nu este complet imună la declin ", a spus Jeff Schuster, director în cadrul JD Power. Vă imaginaţi care vor fi efectele asupra producătorilor din România!

Cresc dobânzile şi şomajul

Rep: Care sunt efectele înăspririi condiţiilor de creditare asupra agenţilor economici, investiţiilor şi asupra populaţiei ?

Coraci: Înăsprirea condiţiilor şi creşterea costurilor de creditare coroborate cu lipsa relativă de lichidităţi afectează deja agenţii economici din diverse sectoare economice din România. Unele proiecte de investiţii sunt deja în stand-by. În toată activitatea economică se manifestă reţinere în extinderea afacerilor şi în investiţii, iar unele unităţi au redus ritmul producţiei pe fondul unor comenzi mai mici, mai a pentru export. Chiar şi firmele din domeniul industriei care nu sunt direct afectate trebuie să suporte volatilitatea preţurilor la materii prime şi la energie dar volatilitatea cursului de schimb le reduce perspectiva angrenării în afaceri pe termen mediu şi lung. Totodată, aceste firme se confruntă cu dificutati în finanţarea de către bănci a activităţii curente sau pentru investiţii. În aceste condiţii agenţii economici sunt adesea nevoiţi să întârzie plăţile obligaţiilor fiscale către stat. Este simptomatic ca 10 - 15% dintre agenţii economici bun platnici au întârziat cu plata taxelor şi impozitelor din octombrie (de cel puţin 500 milioane lei) din cauza blocării procesului de creditare interbancară. Chiar dacă BNR a încercat să injecteze lichidităţi în piaţă (circa 1,9 miliarde lei) prin reducerea cu 2% a rezervelor minime obligatorii ale băncilor reducerea dobânzilor se lăsă încă aşteptată, iar băncile din România nu şi-au reluat procesul de creditare. Desigur, resimţim lipsa unei bănci importante, cu capital de stat, care să dea tonul pe piaţa bancară. Capitalizarea CEC cu 250 milioane de euro ar fi o măsură pozitivă, ca şi orientarea acesteia către creditarea economiei reale a IMM-urilor şi a micilor producători agricoli.

Rep: Care va fi efectul diminuării activităţii economice pe piaţa muncii ?

Este de aşteptat ca toate aceste reduceri de ritm de activitate să se traducă în disponibilizări în toate sectoarele, dar este încă prematur să se estimeze ramurile, regiunile şi categoriile de locuri de muncă afectate. Mass-media semnalează aproape zilnic închiderea unor capacităţi de producţie, disponibilizarea a sute de salariaţi sau reducerea programului de lucru al unor unităţi. Fără îndoială, situaţia pe piaţa muncii va fi influenţată şi de întoarcerea unor categorii de lucrători care nu îşi mai găsesc de lucru în ţările în care au activat în ultimii ani şi care în prezent sunt afectate de criză. Chiar dacă numărul celor ce se întorc pentru a lucra în ţară va fi redus, va fi suficient că, împreună cu reducerile de activitate din România, să determine o scădere a presiunii privind revendicările salariale.

Investiţia în economie este cea mai sigură armă anti-recesiune

Rep: Ce soluţii, pentru diminuarea efectelor şi ieşirea cât mai rapidă din criză economică preconizaţi?

Coraci: Uniunea Generală a Industriaşilor din Romania-UGIR-1903, care cuprinde o mare parte a întreprinderilor din industrie şi servicii de interes public, ca membru al Alianţei patronatelor cu reprezentativitate europeană din România - BUSINESS ROMÂNIA, doreşte să formuleze o poziţie comună a patronatelor privind mijloacele posibile de contracarare a efectelor crizei economice în România. Soluţiile se bazează în special pe lansarea de programe de investiţii în infrastructura, reducerea cheltuielilor bugetare, stimulente de natură fiscală pentru firme. Oricum, în afara unei strategii pe termen mediu şi lung, realistă şi ancorată în realităţile economiei, evoluţiile rapide necesita măsuri şi acţiuni rapide, cu eficienţa imediată, ca răspuns la problemele reale ale economiei româneşti în această perioadă. Ideile pe care le propunem au fost folosite în multe tari după momente majore de criză, ca de exemplul creditul ipotecar, care a fost, în Italia postbelica, principalul motor al dezvoltării în economie. Statul trebuie să investească în economie. Nu există nici o altă soluţie!

Rep: Sunt aplicabile asemenea măsuri şi în economia românească ?

Coraci: România se găseşte într-o poziţie relativ favorabilă raportat la măsurile anticriză. Astfel, România are o nevoie acută de investiţii în toate categoriile de infrastructură, există programe de investiţii cu o puternică componenta de finanţare prin fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene, fiind necesară finalizarea de urgenţă a proiectelor şi punerea lor în aplicare. Este necesară recuperarea de urgenţă a întârzierilor din programele operaţionale de mediu şi de transport. Reducerea cheltuielilor bugetare şi transparentă bugetelor publice constituie măsuri puternice şi există suficiente resurse în acest sens. Suntem împotriva majorării impozitelor ca sursa de venituri bugetare suplimentare, iar soluţia consta în chibzuirea cheltuielilor din bani publici. Credem că este momentul şi a reducerii numărului de taxe şi de impozite, a parafiscalitatii generate de existenţa lor.

FMI a pariat pe România

Rep: Avem vreo perspectivă de redresare pe termen mediu ?

Coraci: Cred că spre sfârşitul anului viitor, după o creştere economică timidă la sfârşitul acestui an şi începutul anului 2009 se va înregistra un anumit reviriment economic. Condiţiile financiare vor rămâne foarte dificile, chiar presupunând că acţiunile autorităţilor din SUA şi Europa vor reuşi să stabilizeze pieţele financiare, dar cred şi îmi doresc, în acelaşi timp, că economia românească va traversă în condiţii rezonabile această perioadă grea.

Rep: Agenţiile de rating ne-au cam pus la zid...

Coraci: În mod paradoxal, în ciuda crizei financiare şi a estimării unor mari agenţii de rating, FMI a revizuit în urcare estimările privind creşterea PIB al României pentru 2008, de la nivelul de 5,4% anticipat în aprilie la 8,6%, iar pentru anul viitor se aşteaptă la un avans economic de 4,8%, uşor peste prognoza anterioară, de 4,7%. Totodată, FMI a modificat şi aşteptările privind inflaţia, la 8,2% pentru 2008, de la 7% în aprilie, şi la 6,6% în 2009, iar deficitul de cont curent va ajunge la 13,8% din PIB în 2008. Aceste prognoze arata că economia României ar trebui, teoretic să traverseze mai uşor şocul crizei financiare şi economice globale deoarece se afla într-o perioadă de creştere şi de relativă stabilitate macroeconomică.