Pastorul care scoate milioane de euro din “apă seacă”

October 10, 2011

Scris de Eugen C. Stoica

Publicat în România nașilor

     Chiar dacă este pastor penticostal, nu trăieşte nicidecum în sărăcie lucie şi smerenie. De ani buni, sătmăreanul Vasile Ţânţaş face afaceri cu statul, care i+au ridicat averea la peste 10 milioane de euro

Patronul firmei Beny Alex, sătmăreanul Vasile Ţânţaş, este un pastor penticostal originar din Negreşti Oaş, cu o avere evaluată la peste 10 milioane de euro, mare parte din bani fiind produsă după semnarea “Cartei băieţilor deştepţi din energie”.

În 2006, Codruţ Şereş, la acea vreme ministru al Economiei, l-a acuzat public pe actualul secretar general al PD-L, Ioan Oltean, că a încercat să facă trafic de influenţă pentru ca Beny Alex să cumpere energie ieftină de la centralele de stat şi a făcut în acest sens chiar o plângere la DNA. Povestea traficului de influenţă este încadrată calendaristic în anul 2005, când firma miliardarului Ţânţaş a obţinut licenţa de furnizare a energiei electrice nr. 649, cu dată de expirare 24 februarie 2007.

În anul 2006, Beny Alex a cumpărat, prin înlesnirea deputatului PD-L Ioan Oltean, energie electrică la preţ preferenţial (144 lei/MWh) de la Complexul Energetic Turceni, pentru a o revinde, cu profituri uriaşe, către Electrica. E drept, a fost o licitaţie, însă la aceasta a licitat Ţânţaş cu el însuşi. După izbucnirea scandalului, Complexul Energetic Turceni a reziliat contractul cu Beny Alex, fără ca asta să însemne însă sfârşitul afacerilor cu statul ale miliardarului Ţânţaş.

Patron de hidrocentrală

În octombrie 2008, firma Beny Alex a cumpărat o microhidrocentrală pe râul Tur, un afluent al Tisei, la o licitaţie organizată de Hidroelectrica, companie controlată de stat prin Ministerul Economiei, care acoperă peste 25% din producţia de electricitate a ţării. Preţul oferit a fost de 2,8 milioane lei/MW. În vara anului 2009, Beny Alex a solicitat licenţă de producţie în domeniu de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Ofensiva “sereleului” miliardarului Ţânţaş pe piaţa energetică este argumentată prin multitudinea de proiecte prin care acesta încearcă să obţină autorizaţie de construcţie a mai multor amenajări hidroenergetice în judeţele Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Suceava. În Maramureş, de pildă, unul dintre proiectele ajunse în stadiu avansat este cel executat de 4C Project Consulting, prin care Beny Alex ar urma să obţină autorizaţia de construcţie pentru cinci centrale cu o putere instalată de 8,6 MW pe râul Săpânţa.

Tot în Maramureş, firma pastorului oşan este un partener de nădejde al unei instituţii de stat, Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa, reuşind să înoate prin lucrări extrem de bine recompensate. Ultima lucrare, în valoare de un milion de euro (4.152.403 de lei), bani ce vor fi achitaţi din Fondul Solidaritatea al Uniuni Europene şi din bugetul de stat, a fost câştigată în mai 2011 şi vizează amenajarea Văii Ieud.

Aceeaşi lucrare, făcută de două ori

Anul trecut, Beny Alex a încasat încă 2.075.794 de lei pentru amenajarea albiei minore a râului Vaser în dreptul localităţii Vişeu de Sus, lucrarea fiind contractată de aceeaşi instituţie a statului.

Paradoxal, această lucrare a mai fost executată şi în 2008, de aceeaşi firmă a miliardarului Ţânţaş. Atunci, firma Beny Alex ar fi trebuit să regularizeze albia râului Vaser pe o lungime de 4 kilometri, să consolideze malurile cu 1,2 kilometri de zid de sprijin, să monteze pe 1,5 kilometri pereu din anrocamente şi pe 0,5 kilometri gabioane. De asemenea, firma din Negreşti Oaş a construit o punte pietonală de acces şi o staţie hidrometrică. Pentru aceste lucrări a încasat peste un milion de euro (4.714.000 de lei). Numai că, iată, la doar doi ani distanţă a fost nevoie de încă o jumătate de milion de euro pentru lucrări în aceeaşi zonă.

Apele îi umplu buzunarele

Campionul regularizărilor malurilor din Maramureş, firma lui Ţânţaş, a bifat şi în 2009 o lucrare plătită de Direcţia Apelor Someş Tisa, o regularizare a râului Suciu la Groşii Ţibleşului. Pentru reprofilarea albiei, protecţia malului cu gabioane şi zidărie de beton şi montarea pragurilor de fund din anrocamente, Ţânţaş a mai încasat 2.858.206 lei.

De altfel, de Administraţia Bazinală Someş Tisa pe Ţânţaş îl leagă “zodia de apă”, el executând numeroase lucrări de acest tip în zonă: amenjarea Văii Rea (jud. Satu Mare), pentru care a încasat 8.413.059 de lei; reprofilarea albiei Valea Bandău la Unguraş (jud. Cluj), pentru care a încasat 1.461.564 de lei; amenajarea râului Someşul Mare în zona Nimigea de Jos (jud. Bistriţa Nîsăud) evaluată la 5.185.000 de lei; lucrările de la digul drept al râului Tur in Turulung (jud. Satu Mare), unde pentru impermeabilizarea a 0,8 kilometri de dig cu argilă pe taluz şi ecran de bentonită a primit 871.461 de lei.

În Bistriţa Năsăud, miliardarul zonal a efectuat lucrări nu numai pe Someşul Mare (la Nimigea de Sus, Nimigea de Jos, Năsăud, Ilva Mica şi Rodna), ci şi pe râul Bistriţa şi pe văile Lechincioarei şi Bârloagelor.

Tot apele, chiar dacă sunt situate în situri protejate, îi vor aduce lui Ţânţaş câştiguri semnificative. Specialişti din sistemul hidro spun că în zona Parcului Naţional Munţii Rodnei Beny Alex a solicitat cele mai multe din cele 20 de autorizaţii de microhidrocentrale care urmează să fie construite pe râuleţele ce izvorăsc din Munţii Rodnei. Miza o constituie certificatele verzi, în baza cărora posesorii  microhidrocentralelor vor fi plătiţi şi din bugetul de stat, ca plată a kilowaţilor produşi, dar şi de Uniunea Europeană, sub forma unei subvenţii care va dubla plata pe kilowatt. De aceea se urmăreşte scoatere din aria de protecţie a zonelor din judeţul Bistriţa Năsăud vizate de construcţia de microhidrocentrale, unde debitul de apă este maxim şi rentabilitatea este ridicată.