Poziţie dură a conducerii DNA: se impune respingerea "în bloc" a proiectelor de modificare a legilor Justiției

November 08, 2017

Scris de Adrian Bărbulescu

Publicat în Administrație

Conducerea DNA susţine că, în lipsa unei consultări a magistraților și a unor studii de impact, se impune respingerea "în bloc" a proiectelor de modificare a legilor Justiției, prin acordarea de către CSM a unui aviz negativ pentru întregul pachet legislativ.
"Având în vedere propunerile legislative depuse la Camera Deputaților pentru modificarea și completarea legilor Justiției (Statutul judecătorilor și procurorilor, Legea pentru organizarea judiciară, Legea privind CSM), la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au formulat și au transmis la CSM un punct de vedere. Astfel, în principal, procurorii anticorupție apreciază că, față de modul de realizare a proiectelor, fără consultarea prealabilă a magistraților, fără o expunere de motive corespunzătoare și fără studii de impact, se impune o poziție fermă, de respingere în bloc a proiectelor, prin acordarea unui aviz negativ pentru întregul pachet legislativ", se precizează într-un comunicat al DNA dat publicităţii miercuri.
Pe de altă parte, procurorii anticorupție au formulat, în subsidiar, o serie de critici și observații punctuale pe marginea celor trei proiecte de lege. În ceea ce privește proiectul de modificare a Legii 303/2004, cu referire la procedura de revocare a procurorului general, procurorilor șefi ai DNA, DIICOT și al nou-înființatei direcții de investigare a magistraților, precum și a adjuncților acestora de către Secția pentru procurori a CSM, care se poate sesiza din oficiu ori la propunerea ministrului Justiției, procurorii anticorupție apreciază că nu se justifică.
"Nu se justifică stabilirea unei proceduri diferite de revocare, față de procedura de numire a celor mai înalte funcții din cadrul Ministerului Public. (...) Procedura de revocare propusă de proiect elimină unul din cei trei actori instituționali care concură în prezent la definirea carierei procurorilor cu funcțiile cele mai înalte în Ministerul Public, atât privind numirea, cât și revocarea lor. Această eliminare pare să fie de natură a face mai rapidă/simplă procedura de revocare, ceea ce prezintă un pericol în sine pentru stabilitatea instituțională a Ministerului Public și a structurilor sale specializate", se arată în comunicat.
Conform aceleiași surse, acest tip de modificări intră în contradicție cu standardele internaționale și cerințele MCV, iar procedura propusă în proiect nu aduce nicio rezolvare problemei semnalate de raportul MCV cu privire la transparența primei faze a procedurii de numire a procurorilor cu funcțiile cele mai înalte, respectiv criteriile de selecție ale candidatului propus de ministrul Justiției.
"Mai mult decât atât, în ceea ce privește DNA, aceasta este nu doar o structură a Ministerului Public, ci și o autoritate anticorupție, în sensul art. 36 din Convenția ONU împotriva Corupției. Conform Principiilor de la Jakarta (...), 'conducătorii autorităților anticorupție trebuie să aibă siguranța mandatului și pot fi revocați numai printr-o procedură prevăzută de lege echivalentă celei pentru revocarea altor autorități independente special protejate de lege, ca de exemplu președintele Curții Supreme'. Proiectul de față însă rupe în mod nejustificat sistemul de revocare a celor mai înalte funcții din Ministerul Public de cele din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție", se mai menționează în comunicat.
Conducerea DNA nu este de acord nici cu propunerile privind durata de şase ani între momentul admiterii la Institutul Național al Magistraturii și definitivarea în profesie, privind procedura de numire a procurorilor șefi de secție de către CSM — Secția pentru procurori, la propunerea ministrului Justiției, modificarea legislației referitoare la răspunderea magistraților sau posibilitatea ca magistrații să fie numiți în funcții de demnitate publică și apoi să revină în magistratură.