La malul mării, pădurile statului sunt defrişate nu atât de firme private sau de infractori, cât mai ales de autorităţile locale. Primăria Năvodari a intrat cu buldozerul pe terenurile Romsilva din zona Hanul Piraţilor, a defrişat o pădurice de salcie şi şi-a însuşit terenul.

Devalizarea fondului forestier de pe raza şoselei Mamaia- Năvodari a început pe vremea când oraşul era administrat de fostul edil Tudorel Calapod. Primăria a vândut în anul 2006 unei persoane fizice peste 1000 mp de teren, în zona Hanului Piraţilor, teren care se afla în administrarea Direcţiei Silvice Constanţa.

După cinci ani de procese, pe 13 septembrie 2011 Tribunalul Constanţa a admis acţiunea Direcţiei Silvice şi a anulat hotărârea Consiliului Local Năvodari 239/30.11.2006 referitoare la înstrăinarea acestui teren. În 2008 Tudorel Calapod a pierdut primăria, însă năravul a rămas.

Sub conducerea noului edil, Nicolae Matei, autoritatea locală a pus stăpânire pe două suprafeţe care însumează 2,1 hectare de teren, situate la marginea şoselei sus-amintite, tot prin decizia consilierilor locali din Năvodari. Sub pretextul modificării şi completării inventarului bunurilor care aparţin domeniului privat al oraşului Năvodari, terenul Romsilva a dispărut din acte. Mai exact, Direcţia Silvică Constanţa nu mai figurează cu teren la marginea şoselei. Acest lucru reiese din textul Hotărârii 259/23.08.2011 emisă de Consiliul Judeţean Constanţa privind aprobarea proiectului de lărgire a drumului comunal 86 Mamaia- Năvodari, drum devenit peste noapte bulevard şi lucrare de utilitate publică. Hotărârea CJC a fost aprobată în unanimitate şi conţine, pe lângă rapoarte, expertize şi alte acte, o listă întocmită de Primăria Năvodari cu proprietarii cărora, de bunăvoie sau nu, li se vor expropria (în virtutea utilităţii publice) porţiuni de teren unde urmează să fie lărgită şoseaua.

Hoţie… de utilitate publică

Potrivit expertizei tehnice, porţiunea de drum ce urmează a fi lărgită are o lungime de 6,3 km şi de-a lungul acesteia există 14 deţinători de terenuri care fac subiectul exproprierii.

Curios, Direcţia Silvică Constanţa nu figurează pe această listă, deşi pe 8 aprilie 2009 instituţia a primit o adresă chiar din partea Primăriei Năvodari prin care aceeaşi autoritate locală îi aduce la cunoştinţă că „în zona arboretului deţinut de Direcţia Silvică Constanţa (delimitată de drumul DC 86, pe latura de sud-est) Primăria Năvodari doreşte să promoveze un schimb de terenuri pentru dezvoltarea unui obiectiv social conform Planului Urbanistic de Detaliu – Supralărgire Drum DC 86”.

Mai mult, deşi în anexa deciziei CJC privind aprobarea proiectului de supralărgire se menţionează HCL Năvodari cu numărul 120/15.04.2009 privind „aprobarea Planului Urbanistic de Detaliu referitor la obiectivul de investiţii Supralărgire DC 86 Mamaia- Năvodari” şi expertiza tehnică a terenurilor, această hotărâre nu figurează în arhiva electronică publică a Primăriei Năvodari.

Indiferent care este motivul real al radierii Direcţiei Silvice din lista proprietarilor terenurilor de lângă şosea, un lucru este clar – din vânzarea suprafeţelor respective se scot bani frumoşi. Terenul din zona Hanul Piraţilor este foarte bine cotat pe piaţa imobiliară iar majoritatea investiţiilor în structuri de cazare turistică din ultimii ani pe litoral s-au concentrat în această zonă, situată la nord de staţiunea Mamaia. Un metru pătrat de teren în această zonă se vinde cu preţuri cuprinse între 80 şi 130 de euro. În aceste condiţii, terenul forestier în discuţie are o valoare de piaţă de aproximativ 2,1 milioane euro, asta fără să mai socotim majorările de preţ a acestor terenurilor după dare în folosinţă a viitorului bulevard Mamaia, care va lega staţiunea cu acelaşi nume de Năvodari.

Atentat la pădure

Primăria şi-a arătat adevăratele intenţii în toamna lui 2010, atunci când salariaţii Direcţiei Silvice s-au deplasat în zonă pentru efectuarea unor lucrări de sezon.

Echipaje ale Poliţiei Locale şi reprezentanţii primăriei Năvodari i-au împiedicat pe silvicultori să intre pe cele două parcele. Motivul? Terenul este domeniu privat al oraşului Năvodari. Pe una din cele două suprafeţe, Direcţia trebuia să pregătească terenul pentru plantarea unor puieţi de plop, potrivit procedurilor silvice, însă poliţiştii i-au ameninţat pe silvicultori cu aplicarea unor amenzi.

Culmea, unul dintre conducătorii utilajelor direcţiei silvice a fost chiar amendat de poliţişti pentru că a intrat cu tractorul pe spaţiul verde. „Am solicitat primăriei se ne întâlnim şi să confruntăm actele. Nici primarul, nici viceprimarul nu au vrut să discute cu noi. Refuză orice formă de dialog”, a precizat Valentin Neagu, directorul Direcţiei Silvice Constanţa.

Acesta susţine că hotărârea consiliului local Năvodari prin care acest teren a intrat în proprietatea privată a oraşului este ilegală. În primăvara acestui an, situaţia a degenerat. Primăria a trecut la defrişarea celei de-a doua suprafeţe aparţinând Romsilva, de 1,1 hectare, pe care creşteau sălcioară şi ulm. Arborii au fost pur şi simplu făcuţi una cu pământul, la operaţiune fiind prezenţi primarul şi viceprimarul.

Copacii tăiaţi au fost încărcaţi în utilaje şi duşi la groapa de gunoi. În urma acestor evenimente, Direcţia Silvică Constanţa a înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa două plângeri penale în care arată că deţine terenul şi solicită reinstalarea vegetaţiei forestiere, precum şi suportarea de către cei vinovaţia a prejudiciului produs prin distrugerea copacilor.

„Suntem de acord cu dezvoltarea întregii comunităţi, chiar dacă acest lucru afectează fondul forestier, dar numai cu respectarea legislaţiei”, a precizat directorul Direcţiei Silvice Constanţa. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât, în zona învecinată Năvodariului, Romsilva mai deţine încă 100 ha de teren forestier care ar putea face obiectul unor acţiuni abuzive. Este vorba despre pepiniera Mamaia, cu o suprafaţă de 42 ha, şi o pădure situată în apropierea fostului combinat chimic Fertilchim Năvodari.

Calculat la preţul pieţei, tot fondul forestier al Direcţiei Silvice Constanţa, aflat pe raza Năvodariului, valorează peste 10 milioane de euro. „I-am înştiinţat pe cei de la Cartea Funciară despre terenurile care ne aparţin, pentru a bloca în acest mod o nouă tentativă de ocupare a terenurilor”, a explicat Neagu(foto).

Semnal de alarmă

Ecologiştii constănţeni nu văd cu ochi buni trecerea pădurilor în domeniul privat. „Pentru noi, ecologiştii, este un semnal de alarmă (n.r. transferul pădurii în domeniul privat)”, a declarat Mihaela Cândea, directorul executiv al Mare Nostrum, care a adăugat că, de obicei, după un astfel de transfer, copacii nu mai rămân mult timp în picioare.

Directorul Mare Nostrum a menţionat un caz asemănător, petrecut în urmă cu cinci ani, atunci când Primăria Mangalia a intenţionat să treacă o suprafaţă importantă din Pădurea Comorova în domeniul privat. În urma protestelor Mare Nostrum, transferul a fost stopat parţial. Potrivit legislaţiei în vigoare, în cazul domeniului public există o serie de reguli stricte privind protecţia mediului (autorizaţii, dezbateri publice etc), pe când în cazul domeniului privat, terenul se poate vinde oricând şi oricui, fără nicio restricţie.

Demolatorii de spaţii verzi

Năvodariul nu este singurul caz în care, cu concursul autorităţilor locale, zonele verzi au fost defrişate.

Fostul primar al localităţii constănţene Bărăganu, Constantin Benţea, aflat la primul mandat, a decis la scurt timp după investirea sa în această funcţie, în 2003, să radă o întreagă lizieră de nuci de la intrarea în localitate şi a vândut lemnul la o fabrică de mobilă. Interesant este că, la acea dată, reprezentanţii Gărzii de Mediu Constanţa i-au surprins pe tăietori în toiul acţiuni, l-au amendat pe loc pe primar, însă degeaba – liziera nu a fost refăcută. Şi pentru că tot am amintit mai sus de un caz Pădurii Comorova, scandalul s-a petrecut în timpul mandatului fostului primar al Mangaliei. Zanfir Iorguş.

Nici despre Radu Mazăre, primarul Constanţei, nu se poate spune că a fost un prieten al spaţiilor verzi. O bucată importantă din singurul parc al oraşului a devenit City Park Mall şi mai mult de zece benzinării au fost ridicate cu aprobarea sa, pe spaţiile verzi din municipiu. În cazul City Park Mall, în urma unor acţiuni de protest ecologiste şi a dezbaterilor publice care au fost în favoarea păstrării parcului Tăbăcărie, terenul respectiv a fost parcelat şi trecut din domeniul public în domeniul privat, după care investitorul străin a cumpărat terenul şi a început construcţia

Articolul precedentCăile ferate române, modernizate pentru francezi şi nemţi
Articolul următorJaf cu siturile Natura 2000 la Techirghiol