Transportul bucureştean, indecent de ieftin

March 07, 2012

Scris de Adrian Bărbulescu

Publicat în Administrație

     Poate că mă voi alege cu oprobriul public, însă tot trebuie s-o spun : transportul în comun din Bucureşti este indecent de ieftin. Mai ieftin ca în majoritatea celorlalte oraşe din ţară, unde, evident, câştigul salarial mediu este mult mai mic decât în Capitală. Ba chiar şi un londonez alocă din salariul lui o cotă procentuală mult mai mare pentru a se duce la serviciu. Cum diferenţa dintre preţul biletului şi costurile reale este suportată de municipalitate (în cazul RATB) sau de bugetul statului (Metrorex), investiţiile în reţeaua de transport sunt minime.


Gratuităţi peste gratuităţi şi mersul "pe blat". Cam aşa ar putea fi caracterizat succint transportul în comun bucureştean, cu precădere cel de suprafaţă. Dacă iei un troleibuz de la un capăt la altul, în timpul călătoriei nu vei auzi mai mult de 15 semnale sonore ale validatoarelor.

Asta chiar dacă troleibuzul cu pricina este utilizat de sute de persoane. Sigur, pensionarii beneficiază de gratuitate, la fel şi revoluţionarii şi alte categorii sociale. Sigur, unii călători au abonamente (cum este şi cazul meu, de altfel), pe care nu sunt obligaţi să le valideze. Dar nu toţi călătorii se încadrează în aceste categorii. "Făcutul blatului" a devenit o obişnuinţă în Bucureşti.

Oraş în care tariful pentru o călătorie este cel mai mic din ţară, în ciuda faptului că aici se înregistrează cele mai mari venituri. O călătorie cu mijloacele de transport ale RATB costă numai 1,3 lei, comparativ cu 1,75 lei la Constanţa (în "oraşul social" păstorit de pesedistul Radu Mazăre) şi 2 lei la Craiova.

Mai bine decât constănţenii

Să vedem însă cum stăm la capitolul venituri. Câştigul salarial mediu net în Bucureşti era în luna iulie 2011 (de când datează cele mai recente date ale Institutului Naţional pentru Statistică) de 2.107 lei. Rezultă deci că un bucureştean poate să-şi cumpere lunar 1.621 de bilete.

Mult mai multe decât un constănţean. Câştigul salarial mediu net în Constanţa este de numai 1.382 de lei. Făcând calculul, reiese că un locuitor al oraşului de la malul mării îşi poate permite într-o lună numai 750 de bilete. Şi mai puţine – doar 694 – poate cumpăra un craiovean, ţinând cont de venitul mediu de 1.388 de lei la nivelul judeţului Dolj (nu sunt disponibile date statistice pentru fiecare oraş în parte, în afară de municipiul Bucureşti, însă majoritatea populaţiei active a judeţelor menţionate este concentrată în reşedinţa de judeţ).

Cu toate că la ei biletul de transport urban este mai ieftin, doar 1 leu, şi locuitorii Petroşaniului o duc mai prost decât bucureştenii. Cum salariul mediu net în judeţul Hunedoara este de 1.231 de lei, rezultă că ei îşi pot cumpăra lunar numai 1.231 de bilete.

La Galaţi, preţul biletului a fost majorat de la 1 ianuarie cu 50%, ajungând la 1,5 lei. Cum salariul mediu net este de 1.265 de lei, rezultă că un gălăţean poate achiziţiona lunar 843 de bilete.

Până şi londonezii o duc mai prost decât bucureştenii, chiar dacă au venituri cu mult peste ale românilor. Salariul mediu net în Londra este de aproximativ 2.100 de lire pe lună. Un bilet de autobuz costă 2 lire. Rezultă deci că un locuitor de pe malul Tamisei poate să-şi cumpere numai 1.050 de bilete, în niciun caz 1.621, ca pe malul Dâmboviţei.

Pondere mică în salarii

Dar să vedem ce pondere în salariu au abonamentele. Abonamentul RATB valabil pe toate liniile costă 50 de lei, la fel ca şi cel emis de Metrorex, cu număr nelimitat de călătorii. Cei 100 de lei reprezintă 4,74% din câştigul salarial mediu net al unui bucureştean.

La Craiova, unde abonamentul costă 80 de lei, ponderea în salariu este de 5,76%, iar la Constanţa (110 lei abonamentul pe toate liniile), de 7,96%. La Galaţi, abonamentul costând 80 de lei, ponderea este de 6,32%.

O pondere mult mai mare, de 18,71%, se întâlneşte la Londra, unde abonamentul lunar poate fi achiziţionat la preţul de 112,2 lire.

Criţ recunoaşte situaţia

Că în Capitală biletul este cam ieftin o recunoaşte şi directorul general al Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti (AMTB), Adrian Criţ, care până anul trecut a condus RATB. "Încet, încet, trebuie să se ajungă la un tarif care să le permită şi operatorilor de transport, şi consiliilor locale să facă investiţii. Adică o parte din subvenţia care se acordă acum să se ducă în investiţii", a declarat el pentru Jurnal de Investigaţii.

Şi directorul general al Metrorex, Gheorghe Udrişte, are o opinie asemănătoare: "Nu este normal ce se întâmplă în momentul de faţă. Costurile la motorină şi la energie electrică, precum şi la celelalte utilităţi sunt foarte ridicate. Nu-i întreabă nimeni de ce cresc preţurile la motorină şi la electricitate, pentru că sunt privaţi. În schimb, ne întreabă pe noi de ce majorăm tariful".

Udrişte a adăugat că subvenţiile pentru Metrorex se acordă de la bugetul statului şi că nu este onest să se acorde o subvenţie prea mare, pentru că sunt oameni în România care nu au ajuns niciodată la Bucureşti, pentru ca să poată utiliza metroul. De asemenea, directorul metroului a criticat şi politica tarifară a RATB: "În mod neraţional, au păstrat un tarif relativ mic la transportul de suprafaţă şi vor fi probleme atunci când vom discuta de uniformizarea tarifelor la nivelul Bucureştiului şi al judeţului Ilfov".

Din motive electorale, la Bucureşti tariful pentru călătoria cu mijloacele de transport de suprafaţă nu a mai fost majorat din februarie 2008, iar nota de fundamentare pentru scumpiri data din 2007.

Se pregăteşte biletul unic

Integrarea tarifară se va produce la jumătatea acestui an. Toate mijloacele de transport care circulă pe teritoriul Bucureştiului şi al judeţului Ilfov – autobuze, tramvaie, troleibuze, metrou, microbuze private şi trenuri – vor fi dotate cu validatoare precum cele existente în prezent la RATB.

Câştigurile imense la care spera Tiberiu Urdăreanu, patronul UTI, compania care a implementat Sistemul Automat de Taxare la RATB s-ar putea însă să nu mai fie chiar atât de mari. Multe validatoare vor fi recuperate de pe mijloacele de transport ale RATB scoase din uz şi montate pe trenuri şi pe microbuzele private. Astfel, nu toate validatoarele necesare vor fi comandate de noi la UTI, preferându-se utilizarea celor existente.

Un profit cât de cât va fi obţinut de UTI din operarea a ceea ce se va numi Central Clearing House, sistemul care va împărţi fiecărui operator banii ce-i revin din suma totală încasată pe bilete şi abonamente. În premieră, consiliile locale din judeţul Ilfov vor fi obligate să contribuie financiar, alături de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în funcţie de cererea de transport pentru localităţile respective.

Săgeata Albastră la Golden Blitz

Tot ca o noutate, Adrian Criţ spune că va folosi pentru transportul local mai multe linii ferate, unele dintre ele nefiind utilizate în momentul de faţă. "Acolo unde este cerere mare de transport, trebuie favorizat transportul pe calea ferată, prin dezvoltarea de terminale intermodale", a declarat el.

Primele legături feroviare care sunt vizate sunt cele aflate acum în funcţiune, Bucureşti Nord (Basarab) – Chitila – Buftea – Periş şi Bucureşti Obor – Pantelimon – Brăneşti – Islaz. Mai sunt luate în calcul trenul de Otopeni şi cel aşa-numit "de Dragon", care face legătura între Gara de Nord şi Gara Obor, cu oprire la Pantelimon Sud, în dreptul complexului comercial Dragonul Roşu.

De asemenea, o comisie a Ministerului Transporturilor va stabili măsurile care trebuie luate pentru utilizarea în scopul transportului de călători a centurii feroviare a Capitalei. Nu în ultimul rând, se studiază posibilitatea utilizării liniei ferate care uneşte centura cu cartierul Cotroceni. Linia respectivă ajunge până în intersecţia de la Răzoare, acolo unde până nu demult era Golden Blitz. Păcat că s-a desfiinţat restaurantul, căci patronii Dan Besciu şi Sorin Vulpescu ar fi putut să-şi inspecteze afacerea din Săgeata Albastră...


Bucureşti Constanţa Craiova Galaţi Londra
Salariu mediu 2.107 1.382 1.388 1.265 2.100 lire
Tarif/călătorie 1,3 1,75 2 1,5 2 lire
Abonament 100 110 80 80 112,2 lire
Bilete cumpărate dintr-un salariu 1.621 750 694 843 1.050
Ponderea abonamentului în salariu 4,74% 7,96% 5,76% 6,32% 18,71%

Au contribuit : Anamaria Nedelcoff (Petroşani), Darius Martinescu (Constanţa), Tudor Bălănescu (Galaţi) şi Nicu Teodorescu (Londra).